G4Media: Cum pot fi evitate pe viitor incidente precum cel din Portul Constanța. Explicațiile unui producător român de drone, inclusiv maritime

„Eu cred că în fiecare zi, în fiecare noapte, obiectivele strategice de la Marea Neagră ar trebui penetrate, adică să facă teste de penetrare, astfel încât cei care sunt meniți să păzească aceste lucruri să nu știe când urmează următorul test. Testarea trebuie să fie continuă, multidimensională, operațională și tehnică în același timp. Asta este genul de mentalitate pe care ar trebui să o avem”, a declarat Popp la podcastul de apărare „Frontier Defense”, găzduit de G4Media.

Squallus, dronă maritimă dezvoltată local

AFT este unul dintre cei mai vechi producători de drone din țară și are în portofoliu inclusiv un model maritim, Squallus. Acest vehicul s-a născut dintr-o oportunitate oferită de Academia Navală „Mircea cel Bătrân” în cadrul programului ASMINES, un concept multi-vehicul pentru combaterea minelor în derivă.

Acesta integrează o dronă aeriană (UAV) pentru detecție, drona de suprafață Squallus (USV) pentru deplasare și identificare și o dronă subacvatică (ROV) pentru neutralizare. AFT a fost subcontractată deoarece a putut oferi o tehnologie locală, cu acces total la codul sursă și la detaliile de construcție, pentru a permite integrarea sistemelor, potrivit lui Popp.

Un astfel de sistem ar putea ajuta la identificarea dronelor străine și a altor amenințări care intră în spațiul maritim al României.

Obiectivul Neptun Deep ar putea fi vizat de actori rău intenționați

Un alt obiectiv important pe care România trebuie să îl securizeze este perimetrul gazifer Neptun Deep, care începe producția în 2027 și va transforma țara în cel mai mare producător de gaze din UE. Conducte cu o lungime de 120 de km vor aduce gazul la țărm, iar acestea ar putea fi vizate de sabotajul actorilor rău intenționați. Uniunea Europeană și-a exprimat deja îngrijorarea în legătură cu această posibilitate.

Întrebat cum ar putea România să oprească un „căpitan beat” de navă rusă care trage „accidental” ancora pe fundul mării și avariază conductele, reprezentantul AFT a propus o flotă de nave autonome, pentru început 20 de unități. Acestea ar fi dotate cu radare, sisteme electro-optice și sonare și ar forma un cordon de protecție greu de penetrat de inamic. Fiind vehicule autonome rapide, capabile să opereze pe vreme rea și relativ ieftine, ele pot fi folosite inclusiv în misiuni kamikaze pentru a lovi direct dronele inamice care pătrund în apele teritoriale.

„Tot cu prezență, cu detecție și intervenție se poate realiza această apărare. Și da, vehiculele autonome sunt cheia, pentru că pot fi mai rapide, pot merge pe vreme mult mai proastă, sunt dispensabile și pot să ajungă să intervină”, a explicat Emanuel Popp.

Suveranitatea tehnologică, importantă pentru România

Ca și alți experți și specialiști din domeniul apărării care au fost în studioul „Frontier Defense”, Emanuel Popp a subliniat importanța achiziției de tehnologii locale de apărare, la care statul să aibă acces indiferent de schimbările care au loc la nivel internațional. Invitatul susține cu tărie că deținerea algoritmilor și a codului original este vitală pentru a înțelege, modifica și întreține echipamentele militare în caz de criză.

„În anii ’80 cumpărai un televizor și la sfârșitul manualului aveai schema electronică, ca să poți să ți-l repari sau ca să poți să te duci la un specialist să-l repare. Între timp, industria și tehnologia au plecat din zona asta, din acest tip de mentalitate, și s-au îndreptat către protecție și black box-uri. Noi credem cu tărie că trebuie să deții tehnologia pentru a putea să înțelegi bine ce se întâmplă acolo, să o poți modifica, să o poți întreține”, a explicat managerul AFT.

În plus, este mult mai eficient strategic să faci stocuri de materie primă și componente de bază decât de subansamble finite, a adăugat Popp.

Acesta dă exemplul companiei Tesla din timpul pandemiei, care a evitat criza semiconductorilor datorită organizării sale verticale, spre deosebire de restul industriei auto organizate pe orizontală, care nu a avut flexibilitatea de a-și modifica proiectele.

Totuși, există o reticență a Armatei Române de a cumpăra de la producători locali. Întrebat de ce se întâmplă acest lucru și dacă le este teamă că ar putea fi acuzați de contracte date cu dedicație, Popp confirmă că frica de acuzații juridice este un motiv real pentru factorii de decizie din armată. Potrivit lui, este mult mai simplu și mai puțin periculos să opteze pentru produse occidentale.

„În plus, produsele occidentale sunt mature, sunt incontestabile din punctul acesta de vedere, și lobby-ul acestor companii este foarte mare și multidimensional, e pe toate nivelurile, de la specialiștii tehnici, de la partea de jos, middle management în armată, high management și politic tot așa”, a mai spus Popp.

Industria locală „se chinuie să supraviețuiască”

Întrebat dacă funcționează asocierea în industria locală de apărare, invitatul a spus că aceasta „funcționează excelent”, însă doar dacă este clădită pe principiul complementarității, nu al concurenței.

Popp a făcut o radiografie, nu tocmai bună, a situației actuale din industria locală de apărare. Citând un coleg din industrie, el a spus, făcând referire la privații din domeniu: „Noi nu suntem industrie de apărare, suntem o colecție de firme care se chinuie să supraviețuiască”, adăugând că „dacă vorbim de industria de stat, preferăm să nu comentăm”.

Acest lucru se întâmplă deoarece firmele locale sunt privite cu neîncredere de statul român. „Este și o neîncredere organică, sistemică, în România și în ce se poate face în România. Am văzut asta clar: «nu aveți cum să aveți tehnologie, nu știți, voi nu puteți face». Și o văd manifestată la toate nivelurile, de la inginerul de rând din armată până la un general din fruntea armatei”, a mai spus invitatul.

Emanuel Popp a mai spus că până în 2030 speră ca România să aibă cu adevărat industrie de apărare, „să nu poată să mai vină nimeni să spună că suntem doar un set de firme care ne chinuim să supraviețuim”.